Title here
Summary here
Evangelia după Ioan 10.1-18 Ai auzit vreodată pe cineva care să-ţi strige numele fără ca tu să ştii de unde venea vocea? Sau poate că abia auzeai vocea, deoarece era prea mult zgomot în jurul tău. Ascultă, o voce te strigă. PE TINE! Cine eşti tu? Cum te numeşti? De unde ai venit? Unde locuieşti? Unde te duci? Cunoşti numele satului tău. Poate n-ai mai fost nicăieri altundeva. Dar ştii că satul tău face parte dintr-o ţară mare şi că ţările la un loc fac parte din lumea mare.
Oricine ar trebui să-şi pună această întrebare: “Ce trebuie să fac pentru a fi mântuit?” Mulţi oameni cred ca sunt mântuiţi şi totuşi, Isus spune: “Nu oricine-Mi zice: «Doamne, Doamne!» va intra în Împărăţia cerurilor, ci cel ce face voia Tatălui Meu care este în ceruri”(Matei 7:21). Pentru a fi mântuit este necesar să credem că Hristos ne va ierta păcatele. Apoi trebuie să ne pocăim de ele, să trăim o viaţă sfântă şi să ne iubim unii pe alţii. Pentru că există multe învăţături promovate de o mulţime de religii, este normal să se pună întrebarea: “Care este de fapt adevărul?”
Cine se poate gândi la viitor fără să se gândească în acelaşi timp dacă există viaţă după moarte? Omul nu poate scăpa de gândurile referitoare la starea sa după moarte, dar este înclinat să scoată aceste gânduri din mintea sa. Îl preocupă lucrurile acestei lumi, punând gândurile referitoare la moarte, Cer sau iad într-un viitor îndepărtat (Matei 24:48; Eclesiastul 8:11). Realitatea este totuşi că omul trebuie să aleagă. A nu alege nicicum înseamnă a fi pierdut pentru veşnicie.
Ce este teama? Teama de Dumnezeu Teama de viitor Teama de eşec Teama de suferinţă Teama de moarte Teama, un duşman ascuns, atacă oameni de orice vârstă, rasă şi cu orice fel de viaţă. Este subtilă şi devastatoare, otrăvindu-ne felul de gândire, furându-ne pacea lăuntrică şi distrugându-ne pofta de viaţă. Ne face nervoşi, neliniştiţi, alarmaţi, tulburaţi, supăraţi şi fricoşi.
Domnul Isus a fost aici pe pământ pentru a-l răscumpăra pe om din starea lui păcătoasă. El a venit în smerenie, îmbrăcat cu chip de om şi a luat asupra Sa forma unui rob (Filipeni 2:7). El a murit pentru păcatul lumii, a fost îngropat apoi a înviat (1 Corinteni 15:4) şi S-a suit la cer (Faptele Apostolilor 1:9). El a fost văzut de apostoli şi de peste cinci sute de credincioşi, după învierea Sa. După ce S-a înălţat la cer, doi îngeri le-au spus ucenicilor că venirea Lui va fi la fel ca suirea Sa la cer. Nimeni nu ştie când Se va întoarce Domnul. Aceasta numai Dumnezeu o ştie. S-ar putea să fie seara, sau la miezul nopţii, sau dimineaţa, sau la amiază (Marcu 13:35). „De aceea, şi voi fiţi gata; căci Fiul omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi” (Matei 24:44).
„Pacea, unde este pacea – pentru naţiunile noastre, casele noastre şi pentru cele mai multe dintre inimile şi minţile noastre?” Acest strigăt agonizant a răsunat peste veacuri şi este auzit acum cu o şi mai mare intensitate pe măsură ce lumea devine tot mai mult instabilă şi copleşită de panică. Este acesta şi strigătul inimii tale? În mijlocul nemulţumirii şi tulburării dominante, tânjeşti tu după o linişte interioară care trece peste toate celelalte lucruri?
Veşnicia depăşeşte imaginaţia şi înţelegerea omenească. Ea nu este un obiect sau un loc, nici nu este o perioadă de timp. Nu are niciun început şi niciun sfârşit. Toţi oamenii, începând de la Adam şi până la ultimul născut, vor fi în veşnicie.